Ca DN 73 Campulung-Pitesti a fost rapus definitiv in aceasta iarna capricioasa, nu mai e o noutate pentru nimeni. Incercarile anemice ale autoritatilor de a plomba puzderia de gropi din carosabil, au fost imediat anulate de prima ploaie sau zapada. Dupa ce ca nu prea era vointa, acum nu mai sunt nici bani.

Asa s-a ajuns la performanta ca in zona Maracineniului sa avem, nu gropi, ci adevarate santuri orientate transversal pe axul drumului. In acest timp, geniile de la guvernare ne pregatesc verificarea electronica a achitarii taxei de drum. Asa ca, pe langa taxa de drum, va trebui sa platim si inevitabilul tribut de roti, pivoti, planetare, bielete si ce-o mai pica prin craterele drumurilor noastre.

Drum bun !

Ieri, un autobuz cu 38 de persoane s-a rasturnat de pe o pasarela din apropierea garii Ciumesti. Autobuzul apartine unei firme de transport cu nume predestinat unor astfel de evenimente: Manolo Auto Zob.

Mereu m-am intrebat, vazand masinile lor in trafic, ce rationament abisal s-a savarsit in tertecuta lui nea Manole, atunci cand si-a botezat firma. Daca ar fi avut ca obiect de activitate transportul harburilor la REMAT, as fi gasit numele acceptbil. Dar asa? Cum sa urci tu, calator cu bilet de autobuz, cu sufletul impacat in rata unei firme care promite ca face Auto Zob?!

Trecand peste ilaritatea provocata de numele firmei, intamplarea cu autobuzul facut zob, la propriu, e un lucru grav. Mi-as dori ca explicatia mesterului Manole- auto zob, cum ca sistemul de directie s-a prapadit din cauza gropilor de pe DN73 Pitesti-Campulung, sa fie luata de buna. Nu ar fi prima data cand, cel mai prost drum din tara, face victime.

E deja o saptamana, de cand drumarii nu se mai deranjeaza sa plombeze provizoriu gropile aparute la ultima ploaie. Nici macar slalomul nu mai e posibil, printre prea multele gropi si uite-asa, ajungem sa ne facem masinile…ZOB!
 

Luni, 9 ianuarie, fotbalistii Mioveniului au inceput pregatirea pentru returul campionatului, dupa ce, in tur, s-au clasat pe ultimul loc, cu o nefireasca medie de juma’ de punct pe meci.

Vedetele aduse in debutul campionatului, pe multi bani si cu mare valva, au devenit cosmarul suporterilor si mai ales al conducatorilor clubului. Dupa ce, acum cateva saptamani, era anuntata rezilierea amiabila a contractelor pentru Dica, Tanasa si Dina, a venit randul lui Margaritescu, Iordache si Neaga sa fie instiintati ca îsi pot cauta alta echipa.

Isi pot, insa, cauta alta echipa, doar daca vor! Si de ce ar vrea s-o faca, daca stau, bine merci, la Mioveni pe mancare si bautura, plus bani frumosi. La umbra unui contract bine facut, Adrian Neaga, acest cal schiop inhamat la caruta echipei, a declarat sarcastic, ca mai are un an si jumatate de isterizat publicul si ca, daca va fi nevoie, va juca chiar si in liga a doua.

Si cred ca va ramane, pentru ca e putin probabil sa se gaseasca alti fraieri care sa-l vrea.

La inceputul saptamanii trecute, Calea Dragasani arata ca un veritabil drum european, cu asfalt nou si drept ca-n palma, cu marcaje proaspat vopsite, o adevarata placere.

Dar nici nu a apucat sa se raceasca bine asfaltul, ca au si aparut binecunoscutii gropari sa-l profaneze. Dorel si ai lui, au sapat in asfalt, ziua amiaza-mare, ditamai gropanul, de ti-era mai mare mila. Au sapat, s-au asezat pe marginea gropii si-au inceput sa manance seminte.

Circulatia s-a strangulat,  pe sensul de coborare spre oras, pe o singura banda. Soferii care treceau prin zona, erau indignati si gratulau echipa lui Dorel cu diverse urari. Urarile faceau referire la ceva sfinti, precum si la ascendentii decedati pe linie materna ai nefericitilor profanatori de asfalt.

Am intrebat la Primarie cum se face ca si acum, ca de fiecare data cand se fac asfaltari, asfaltul este spart imediat pentru lucrari la conducte de apa, cabluri electrice, tevi de gaze, fire telefonice ori dracu’ mai stie ce. Ni s-a raspuns ca nu se stie despre nici un fel de lucrare in zona. Asta inseamna ca ce am vazut, nu e deloc adevarat...  Poate am avut noi vedenii sau, malefici precum Patriciu, am inserat pixelul cu excavator in fotografie.

Cert e ca, la o saptamana dupa incident, zona pastreaza, inca, dovada trecerii echipei de gropari ai lui Dorel. Un imens decupaj cu laturi drepte se casca in calea soferilor, pregatit sa inghita rotile si planetarele celor amagiti de mirajul asfaltului nou. Si pentru ca traditia breslei sa fie respectata pana la capat, Dorel si-a semnalizat gropanul si cu, deja celebra, creanga rupta din copacii de pe marginea drumului, asa cum puteti observa in galeria foto sau direct la fata locului.

Dar, poate ca nici acum, ceea ce am vazut nu e deloc adevarat, lucru care nu poate decat sa ne bucure.

Cine credeti ca facea pe deontogul luni seara, in studioul celei de-a treia antene a lui Voiculescu? Nu ati ghicit, pentru ca nu aveti atata lipsa de bun simt precum au redactorii disperati sa faca rating. 

E vorba de nimeni alta decat Ioana Maria Vlas, mama “vitrega” a FNI, invitata sa-si dea cu parerea despre accidentul provocat de mistocarul universal Serban Huidu, accident prin care a omorat trei oameni dintr-o lovitura.

De ceva vreme,  Realitatea tv si Antenele ne tin lectii de morala prin gura unor invitati de-a dreptul  exotici. O lunga perioada nu mai scapam de Liliana Ghervasuc- o alta mama vitrega a unei fabrici de facut bani pentru altii, devenita specialista in absolut orice problema, de la pretul painii, pana la dinamica asteroizilor. Se pare ca a reusit sa intre, cu greu, intr-un con de binemeritata umbra, la pachet cu numerologul de serviciu Stelian Ogica.

 Nu scapam insa si de “mama Oriflame” Monica Tatoiu, care, inca, poate emite pareri si observatii profunde despre septelul national.  Serghei Mizil, fosta beizadea comunista, actualmente doar un batran golan libidinos,  a parasit, din fericire, emisiunile de analiza, dar mai ranjeste fasolea pe la jalnice emisiuni tarzii de pseudodivertisment.

Corneliu Vadim Tudor e deja un invitat permanent al rubricilor de seara, dar din discursurile tribunului ne alegem, macar, cu ceva satisfactii stilistice.

Acum, revenind la Maria Vlas, am putea accepta ideea ca cei cativa ani (destul de putini) cat a stat la inchisoare, ferita de razbunarea celor 300 000 de tepuiti, nu au trecut prin Vant(u). Universul penitenciar i-a oferit posibilitatea de a reflecta si de a intelege mai profund lumea si viata.

Cu toate astea, sa o convertesti pe Maria Vlas intr-o batranica sfatoasa si sa o aduci sa ne tina lectii de morala si civism la televizor, mi se pare mult prea mult!